Demisiile medicilor şi ale asistenţilor medicali au început deja de câţiva ani, putând fi constatate în numărul tot mai mare al celor care părăsesc România pentru căutarea unui trai mai bun. Dacă ele vor fi urmate de „demisiile” pacienţilor români nu putem decât să constatăm faptul că este vorba de demisii din calitatea de cetăţean al acestui stat.

Migraţia afectează în mod iremediabil capacitatea sistemului de a acorda servicii medicale de calitate.

Intenţia clară de migraţie, urmată de demersuri în acest sens, se menţine de aproximativ 7 ani între 12% şi 14% din totalul salariaţilor din sănătate. Aproximativ 40% dintre salariaţii din sănătate iau în considerare posibilitatea plecării în alte state.

Plecarea colegilor are drept principale efecte asupra celor rămaşi sporirea sarcinilor de serviciu şi prelungirea programului de lucru, accentuate de blocarea angajărilor în sistemul sanitar, fără ca acestea să fie dublate de creşterea proporţională a veniturilor.

Mai precis, 84% din salariaţi reclamă deficit de personal la locul de muncă. Peste 56% dintre salariaţi indică un nivel mare şi foarte mare de stress la locul de muncă.

Riscul de îmbolnăviri profesionale se situează pe primele locuri între factorii care afectează calitatea vieţii profesionale, fiind indicat de peste 60% dintre respondenţi, iar 82% dintre salariaţi sunt nemulţumiţi faţă de salariul pe care-l au; 30% din ei indică un nivel foarte mare al insatisfacţiei. Grija faţă de pacienţi ocupă primul loc în opţiunile salariaţilor.

Programele de formare, strict pe cheltuiala angajaţilor

Acestea sunt doar câteva informaţii pe care le oferă Studiul privind nevoile specifice de consiliere si orientare profesionala ale salariatilor din sanatate, realizat de Federaţia Solidaritatea Sanitară.

Studiul relevă totodată câteva din princi