Romania e o tara ceva mai mica. Nu e nici Franta, nici Marea Britanie, nici Germania si nici Rusia. Daca incerci sa imiti in exces marile puteri economice si culturale, risti sa cazi in ridicol. Ceea ce se intimpla cu promovarea imaginii si identitatii Romaniei in lume de mai bine de 50 de ani. Aproape fara intrerupere. Si, dupa toate probabilitatile, penibilul va continua.
Cine isi bate joc de Romania ? Isi bat joc de noi mari puteri straine sau o facem noi insine mai bine decit o pot face ele ? In vreme ce ICR participa, pe multe sute de mii de euro, la tirguri de carte, la Frankfurt, Paris, Londra, Stockholm sau Milano, librariile din tara se inchid una cite una. In 1998, cind deschideam o editura la Bucuresti pe banii familiei, in Romania existau cca 900 de librarii. Dupa minunatele guvernari ale lui Iliescu-Nasatse si Basescu-Boc-Udrea, azi sint mai putin de 300. Dintre care poti lucra efectiv cu cel mult vreo 200. Nastase si Basescu au trudit pentru Romania sau pentru vreo putere straina ? Dar partidele noastre dragi, Parlamentele succesive si sublimele servicii secrete ce au facut pentru industria cartii, in afara cartilor proprii, cu care se lauda la chermeze parohiale ?
Scriitorii romani se inghesuie sa fie tradusi si tipariti in strainatate, dar in Romania nu reusesc sa vinda mai mult de citeva sute de exemplare. Si romanele sau fictiunile lor sint in cea mai mare parte mediocre, daca nu de-a dreptul jalnice. Strainii se inghesuie sa-i traduca si sa-i tipareasca pentru ca incaseaza bani buni pentru asta de la bugetul de stat al Romaniei, dar cititorii romani nu-i prea citesc pentru ca nici nu au cum sa afle despre ei dintr-o presa scrisa aproape decedata, iar pe televiziuni nu intra informatii culturale (pentru ca ar fi publicitate !), nu-i gasesc in librarii sau, daca-i gasesc cu greu, nu prea se aleg cu mare lucru. In treacat fie spus, cu
