Săptămâna trecută, moneda naţională a avut o tendinţă depreciativă faţă de principalele valute, provocată de anunţul Rezervei Federale americane privind reducerea progresivă a programului său de stimulare a economiei SUA, prin injecţia de „bani noi”. Cursul euro a urcat de la 4,4581 lei, în şedinţa de luni la 4,5340 lei, în cea de joi, aproape de maximul din acest an, de 4,5535 lei, atins pe 7 iunie, atunci când investitorii străini au început să renunţe la obligaţiunile denominate în lei, dar şi în a celorlalte monede regionale. Ultima şedinţă a săptămânii a adus o uşoară apreciere a leului, cursul coborând la 4,5209 lei. Piaţa s-a deschis în jurul pragului de 4,54 lei, urmată de o scădere până la un minim de 4,5160 lei, pentru ca la închidere cotaţiile să fie de 4,5270 – 4,53 lei. În piaţa la termen de la Sibiu, euro a urcat pentru septembrie de la 4,485 la 4,5498 lei, pentru decembrie de la 4,48 la 4,565 lei iar pentru martie viitor de la 4,53 la 4,565 lei. În perioada următoare este de aşteptat ca euro să se consolideze în culoarul 4,50 – 4,55 lei, doar o depreciere mai mare putând să aducă BNR în piaţă pentru a limita pierderile, având în vedere că un leu mai slab stimulează exporturile româneşti. De altfel, la începutul lunii, BNR şi-a făcut simţită prezenţa doar atunci când cotaţiile euro urcaseră aproape de 4,60 lei. Pentru finalul anului, ultimele prognoze indică o medie pentru euro cuprinsă între 4,4 şi 4,5 lei. Însă este posibil să se înregistreze un salt peste pragul de 4,6 lei, în cazul situaţia de pe pieţele internaţionale se va înrăutăţii ceea ce va provoca creşterea aversiuni faţă de risc, implicit a plasamentelor în dolari. Cei de la Erste Bank văd euro în jurul pragului de 4,4 lei, considerând că banca centrală va evita o apreciere sub 4,3 dar şi o depreciere la peste 4,5 lei. Dolarul american a crescut de la 3,3408 la 3,4375 lei şi a închis să