Cugirul a fost prima localitate din Alba eliberată de sub regimul comunist în decembrie 1989. Evenimentele sângeroase au culminat cu 10 morţi şi peste 40 de răniţi. Asediul fostului sediul al Miliţiei din oraş a făcut obiectul unor procese ulterioare. Unul dintre acestea i-a avut drept inculpaţi pe foştii şefi ai securităţii din Alba.
Condamnaţi pe fond la ani grei de înschisoare, Florian Brihac, Gheorghe Lupeş, Ştefan Ceauşescu şi Gheorghe Burian au scăpat în faza de recurs a procesului. Ulterior, în 1996, un procuror militar a decis scoaterea de sub urmărire penală a celor patru inculpaţi. În evenimentele de la sediul Miliţiei Cugir au decedat două persoane (miliţieni) şi au fost rănite câteva zeci.
Ordonanţa procurorului militar de scoatere de sub urmărire penală
“Colonel magistrat Sorin Marinceanu, procuror militar delegat la parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, Examinînd dosarul nr. 854/P/1995,
CONSTAT:
Prin sentinţa penală nr. 3/1990, pronunţată în dosarul nr. 3/1990 al Tribunalului Militar Extraordinar Alba, în şedinţa publică din 15 mai 1990, au fost condamnaţi următorii:
a) Col. sec[uritate] (r) BRIHAC FLORIAN, fost inspector şef al I.J. Alba al M.I., la 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev[ăzută] de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea infracţiunii de instigare neurmată de executare, la omor deosebit de grav, prev. de art. 25 rap. la art. 29 şi art. 174, art. 176 lit. b din C. pen.
b) Mr. sec[uritate] (r) LUPEŞ GHEORGHE, fost şef al Securităţii Alba, la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea tentativei la infracţiunea de omor, prev[ăzută] şi ped[epsită] de de art. 20 rap[ortat] la art. 174 din C. pen.
c) Lt. col. sec