Keith Hitchins, profesor de istorie la University of Illinois, crede că unirea Basarabiei cu România este posibilă, dar că deocamadată nu există entuziasm pentru acest subiect nici la Bucureşti, nici la Chişinău.

Keith Hitchins, 82 de ani, a publicat la Oxford University Press cea mai cunoscută istorie a românilor, în două volume, şi pregăteşte un al treilea volum despre perioada comunistă pentru Editura Humanitas, care le-a tradus şi pe celelalte două. Hitchins ştie 18 limbi străine, care acoperă întreg spaţiul Europei Centrale şi al Balcanilor până în Caucaz.

România este însă preferata şi cele mai multe din scrierile sale sunt despre lideri autohtoni din ultimele două secole sau despre evenimente interesante petrecute în perioada modernă a ţării.

“Rusia va continua să încerce să-şi extindă influenţa în estul Europei şi în Asia Centrală”, explică profesorul Hitchins, argumentând că Rusia “este angajată în această expansiune din secolul al XVIII-lea” şi că “este improbabil să schimbe cursul până când nu va avea loc o transformare serioasă în sistemul politic de la Moscova”.

Profesorul american anticipează că “relaţiile României cu Rusia vor fi corecte, dar nu calde, şi astfel cele două state vor urma calea relaţiilor care au avut loc între prima parte a secolului al XIX-lea şi izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial”. Keith Hitchins scrie în această perioadă o istorie a Europei de Sud-Est, 1354-1821, şi o istorie a Balcanilor în secolul XX.

Aţi scris, probabil, cele mai documentate şi mai interesante cărţi despre istoria României publicate în afara ţării. Când aţi început să fiţi interesat de acest subiect?

Keith Hitchins: Am început să fiu cu adevărat interesat de istoria României la începutul cursurilor mele de la Harvard University, unde am participat la cursurile şi seminariile de istorie a regiunii est şi sud-est europene