La 4 ani dupa ce Legea nr. 469/2002 privind disciplina contractuala intre comercianti a fost abrogata, un nou act normativ re-instituie in sarcina partilor contractante obligatii speciale in derularea contractului si reglementeaza mecanisme particulare de garantare a platii pretului.

Adoptata pentru a transpune in dreptul roman Directiva 2011/7/UE din 16.02.2011, Legea nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contractele incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritatile contractante disciplineaza partenerii contractuali si limiteaza libertatea acestora de a stabili cadrul conventional aplicabil.

Legea vizeaza numai contractele incheiate intre profesionisti (i.e. persoane fizice sau juridice care exploateaza o intreprindere cu caracter lucrativ) si intre acestia si autoritatile contractante (autoritati publice ale statului, organisme de drept public fara scop lucrativ care indeplinesc conditii particulare sau asocieri ale acestora). Actul normativ nu priveste contractele incheiate cu consumatorii, protejati printr-un pachet de reglementari diferite.

Mai mult, nu orice obligatii contractuale intra in sfera de aplicare a legii, ci numai obligatiile de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte de furnizare de bunuri sau prestare de servicii.

Legea nr. 72/2013 stabileste, printre altele: (i) termene-limita de plata a pretului (60 de zile in cazul profesionistilor si 30 de zile in cazul autoritatilor contractante, de la acestea putandu-se deroga numai daca nu se ajunge astfel la clauze contractuale abuzive); (ii) aplicarea de dobanzi penalizatoare si termenele de la care acestea incep sa curga; (iii) daune-interese minimale de 40 de Euro; (iv) nulitatea absoluta a clauzelor contractuale prin care se stipuleaza un termen