Numai 15% dintre creditele acordate cu garanţii guvernamentale IMM-urilor sunt pentru dezvoltare şi investiţii
Cea mai mare parte a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii - cel puţin aşa cum reiese din datele instituţiilor de garantare a împrumuturilor - au ca principală destinaţie restructurările, refinanţarea creditelor vechi şi prelungirea unor linii de capital de lucru. Numai 15% din contractele care se află sub incidenţa schemelor de garantare sunt realizate în vederea dezvoltării sau a unor noi investiţii, a afirmat ieri Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) în cadrul unei conferinţe organizate de publicaţia Finanţiştii în parteneriat cu Banca Naţională a României.
Cristian Socol, consilier economic al premierului Guvernului României, observă, la rândul lui, că nici măcar sumele deja aprobate pentru a fi incluse în programele de garantare a creditelor nu au fost accesate. Companii care arătau bine pe indicatorii de solvabilitate înaintea crizei şi-au deteriorat solvabilitatea în ultimii ani, ceea ce a restrâns accesul la credit al acestora, a spus analistul economic Florin Cîţu, prezent la dezbateri. Aşa se face că dintre creditele noi, acordate în perioada post-criză, majoritatea sunt legate de Fondul de Garantare.
"Am adus sistemului bancar 27.000 de clienţi noi", a declarat Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural, subliniind că implicarea în piaţa creditului a fondurilor de garantare şi contragarantare nu este ceva abstract, ci aceste instituţii sunt jucători activi.
Prăpastia de finanţare
Economia reală aşteaptă relansarea creditării pentru reluarea creşterii, în timp ce băncile aşteaptă revigorarea economiei pentru a reîncepe să acorde împrumuturi, punctează Adrian Vasilescu, c
