Aproape zece ani de procese, cu răsturnări de situaţie halucinante, care ar dărâma definitiv moralul unui om fără o putere de luptă extraordinară, au fost necesari pentru ca moştenitorii unei importante suprafeţe de pădure din judeţul Suceava, 17 hectare, să aibă câştig de cauză. Niculina Antonovici, una dintre victimele care au trecut prin caruselul unor procese interminabile, este convinsă că ajungerea la liman a fost cu atât mai grea cu cât s-a judecat cu rudele magistratului Cezar Hîncu, fost preşedinte al Curţii de Apel Suceava. Salvarea a venit de la instanţele de judecată din alte judeţe ale ţării, iar femeia şi ceilalţi moştenitori şi-au recâştigat cu greu drepturile.
Un şir de procese care a început în 2004, cu decizii total contradictorii
Şirul unor procese începute încă din 2004 este greu de contabilizat într-un material de presă. Cert este că Niculina Antonovici, personal, cât şi în calitate de procurator al fraţilor săi, a obţinut definitiv şi irevocabil, în 2005, dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 17 hectare de pădure, pe raza Ocolului Silvic Breaza, la Moldova Suliţa şi la Cârlibaba. Rudele magistratului, care au revendicat şi ele suprafaţa, însă au reuşit să obţină anularea actelor pentru suprafaţa de 17 hectare de pădure, la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Decizia, emisă de judecătorul Maria Mihoc, care avea să fie desfiinţată şi considerată profund nelegală de magistraţii din Bistriţa-Năsăud, s-a bazat printre altele pe o expertiză solicitată de rudele magistratului, realizată de expertul judiciar Jenică Florea, cu ajutorul căreia proprietatea ramurii Antonovici a fost anulată. Reclamanta, Niculina Antonovici, consideră că expertiza s-a bazat pe afirmaţii mincinoase, iar o declaraţie dată de Florea la poliţie arată că expertul recunoaşte că a consemnat „eronat” unele date. Femeia luptă şi acum în speranţa că exper