Statisticile realizate de Liga Română Sănătate Mintală arată că un român din zece este afectat de stări specifice depresiei. În Europa de Vest şi în SUA, numărul se dublează. Dar la ce ne foloseşte “superioritatea” vesticilor, când efectul este acelaşi şi la ei, şi la noi: rata obezităţii creşte îngrijorător, odată cu cea a depresiei?!
Un studiu lansat de Centrul Medical al Universităţii Leiden (Olanda) a scos la iveală faptul că stările depresive reprezintă un factor de risc cu 58% mai important în ceea ce privește apariţia obezităţ în rândul persoanelor cu o greutate normală.
Deşi reprezinta afectiuni diferite, intre depresie si excesul ponderal exista o relatie de reciprocitate. Foarte multe cazuri de supraponderalitate au ca motiv principal o depresie mai veche, netratată la timp, care s-a manifestat prin mâncatul compulsiv (pe fond emoţional).
Pentru că savoarea alimentelor ne face să ne simţim mai bine pentru câteva minute. Acest obicei este răspândit în special în rândul nefumătorilor – spun statisticile medicale. Persoanele care şi-au facut un obicei din a deschide frigiderul ori de câte ori se simt deprimate, strasate, extenuate, se supraalimentează, din dorinţa de a-şi satisface anumite nevoi emoţionale.
Mulţi dintre cei care apelează la acest truc pentru a-şi “păcăli” emoţiile sunt conştienţi de ceea ce fac. Unii ating punctul în care ajung să se supraalimenteze pe ascuns, resimţind apoi un sentiment de vinovăţie şi promiţându-şi de fiecare dată că “a fost pentru ultima dată” când au apelat la această metodă de relaxare psihică.
Alţii folosesc mâncarea ca pe un premiu, recompensându-se pentru orice reuşită, oricât de nesimnificativă ar fi ea.
Exista, aşadar, o senzaţie de “foame pe fond emoţional” pe care o simţim cu toţii din când în când, însă ignorând-o va apărea tot mai rar. Şi invers: persoanele care îşi alimentează
