H.J. Nicholson, trădător la ruşi, a recuperat banii din închisoare, prin fiul lui

Cea mai dură pierdere în structurile de Securitate ale CIA este legată şi de Bucureşti. Harold J. Nicholson, ofiţerul cu cea mai înaltă poziţie în cadrul Agenţiei care a trădat în favoarea unei ţări străine, a fost şeful celulei CIA de la Bucureşti în perioada 1990-1992. Povestea acestui spion racolat de serviciile secrete ruse devine fabuloasă când, aflat în închisoare, reuşeşte să-şi implice propriul fiu în operaţiuni specifice de spionaj pentru a recupera banii pe care îi datora KGB.

Documentele publice legate de afacerea Nicholson arată dimensiunea trădării dar relevă în acelaşi timp şi slăbiciunile serviciului secret american însărcinat cu spionajul în protecţia instituţiei. Nicholson şi fiul au fost depistaţi după ce au reuşit destul de mult timp să transmită secrete către spionajul Rusiei, ceea ce a determinat pierderi în interiorul Agenţiei despre care nu se fac referiri precise în documentele consultate de noi. Dealtfel, istoricul Larry Watts apreciază că nu s-au putut stabili cu exactitate consecinţele trădării lui Nicholson. Deasemenea, nici documentele româneşti nu specifică dacă în timpul cât a funcţionat la Ambasada Statelor Unite în România, ca şef de staţie CIA, Nicholson ar fi trădat.

Cert este că în acea perioadă imediat postrevoluţionară, Serviciul Român de Informaţii Externe a fost condus de Mihai Caraman, presupus agent KGB în contextul cercetărilor ce au urmat trădării lui Pacepa din 1978. Imediat după revoluţie el a fost “recuperat” de noua Putere şi însărcinat cu şefia spionajului.

Generalul Doicaru, alt agent KGB a murit în 1991, în timpul unei partide de vânătoare, decesul fiind considerat “accident”. Este de presupus, ca prin natura funcţiilor deţinute, Nicholson, Caraman şi Doicaru să fi avut contacte directe. Datele procesului din 1