Când Comisia prezidenţială de reformă constituţională a produs un proiect de revizuire, acesta a fost atacat pentru că preşedintele respectivei comisii nu ar fi avut lucrări ISI în materie de drept constituţional. Acum, după câştigarea alegerilor de către USL lucrurile s-au îmbunătăţit semnificativ: „Din echipa care a redactat aceste modificări lipsesc profesorii şi specialiştii în drept constituţional, ale căror opinii nu au fost auzite decât parţial, atunci când presa le-a cerut să comenteze diferite amendamente“, observă Laura Ştefan.
Nici o surpriză, aşadar, că ce a ieşit după 11 şedinţe este un document care anihilează separaţia puterilor în stat şi ameninţă principiul domniei legii. Amendamentul esenţial pentru a înţelege noua Constituţie este, potrivit Laurei Ştefan, textul propus pentru articolul 61 (1), potrivit căruia „Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român, forul suprem de dezbatere şi decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. „Practic, echilibrul între puterea judecătorească, cea executivă şi cea legislativă se rupe, Parlamentul impunându-se în faţa oricărei alte puteri în caz de conflict. Dacă în redactarea actuală Constituţia consacră prevalenţa Parlamentului în ceea ce priveşte reprezentarea poporului şi legiferarea, de mâine Parlamentul capătă supremaţia absolută şi în ceea ce priveşte dezbaterea şi decizia privind orice chestiune aflată în dispută. De fapt, după intrarea în vigoare a noii Constituţii conflictele de natură constituţională între puterile statului care trebuie rezolvate de CCR vor dispărea pentru că decizia finală va aparţine mereu Parlamentului“, observă specialistul Expert Forum.
Cu ţinta fixată pe procurori
Încă de la primul articol, proiectul noii Constituţii defineşte puterea judecătorească drept fiind „reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte
