La congresul Asociaţiei Române de Urologie de anul acesta, după deschiderea oficială, a avut loc o lansare de carte medicală. Mă refer aici la o carte extraordinar de mult muncită, a cărei apariţie era previzibilă pentru mulţi urologi: Tratat de endourologie în trei volume, sub redacţia prof. dr. Petrişor Geavlete. Pentru mulţi dintre noi, visele îndrăzneţe rămân, din păcate (şi uneori din start), firave plăsmuiri efemere. Pentru profesorul Geavlete, toate proiectele la care a gândit până acum au devenit, cu o cadenţă admirabilă, realizări palpabile. Aceasta incumbă un mare efort de absolută voinţă şi o motivare personală deosebită. De fapt, aceasta îmi întăreşte ideea pe care am şi exprimat-o public, că profesorul este un om care conduce colectivul Clinicii de urologie de la Spitalul „Sf. Ioan“ din Bucureşti cu o mână de fier învelită într-o mănuşă de catifea! Tratatul de endourologie nu a apărut din neant. El continuă experienţa şi – de ce nu aş spune-o? – deja tradiţia unor cărţi anterioare: Atlas of Endourology – images and techniques (2006, despre care am scris în acest săptămânal, la timpul potrivit), Ureteroscopia (2008) şi Chirurgia endoscopică a aparatului urinar inferior (2010). Apoi, Asociaţia Română de Urologie, condusă de acad. Ioanel Sinescu, dar unde prof. dr. Petrişor Geavlete este vicepreşedinte, are la activ o realizare savantă admirabilă, unică în peisajul literaturii medicale de la noi: Tratatul de Urologie (2008). Acestuia i se adaugă acum Tratatul de endourologie, după un efort şi o muncă neostenite. Dacă noi, urologii români, suntem mândri de „Campbell-ul“ românesc din 2008, tratatul la care mă refer de această dată poate fi oricând comparabil cu „Smith’s Textbook of Endourology“ al profesorului Arthur Smith. Apariţia acestui tratat monumental (trei volume, 1.787 pagini, 4.500 de imagini color, 61 de capitole) se bazează pe imagi