Comisia de revizuire a Constituţiei a modificat un amendament din Legea fundamentală prin care senatorii şi deputaţii vor avea dreptul exclusiv de a decide în privinţa imunităţii miniştrilor
Senatorii şi deputaţii şi-au încheiat munca la proiectul de revizuire a Constituţiei, dar amendamentele scandaloase au rămas. Un astfel de exemplu este articolul 109 din Constituţie, referitor la imunitatea miniştrilor.
Textul din actuala Constituţie precizează următoarele: „ Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor“. În schimb, noul text adoptat de Comisia condusă de Crin Antonescu stipulează: „Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor“.
Astfel, prin inserarea cuvântului „exclusiv“, parlamentarii au modificat radical sensul articolului şi s-au transformat în decidenţi finali în privinţa imunităţii miniştrilor.
Raportul ExpertForum, intitulat „Pericolele noii Constituţii“, arată că verbul „a cere“ era folosit impropriu şi în actualul text al Legii fundamentale. De facto, procurorii erau cei care solicitau ridicarea imunităţii ministeriale printr-o cerere adresată Parlamentului sau şefului statului. În cazul în care un ministru era parlamentar, procurorii cereau ridicarea imunităţii Camerei din care acesta făcea parte. Dacă ministrul în cauză nu era parlamentar, procurorii se adresau preşedintelui.
Super-imunitate pentru miniştri
Raportul ExpertForum subliniază că este agravant ca verbului „a cere“ să i se alăture calificativul „exclusiv.“ „Se poate trage concluzia că, de mâine, doar Parlamentul, în şedinţă comună, poate cere anchetarea unui ministru, fapt ce ar a