De cand a blocat BNR creditarea in Romania in Noiembrie 2008, printr-o serie de norme de creditare originale si prin colmatarea canalului dobanzilor, a aparut si dezbaterea pe tema ce anume va fi prima data, creditarea sau cresterea economica.

Cum era de asteptat, probabil surprinsi de ziaristi fara teme facute, unii corifeii ai economiei romanesti s-au grabit sa anunte ca reinceperea creditarii va debuta dupa ce Romania va inregistra crestere economica.

Aceasta parere, desi incorecta si fara legatura cu cercetarile economice si practica, a prins la public.

Aceasta parere pare plauzibila daca se neglijeaza bariera existenta si introdusa de BNR, care blocheaza pornirea creditarii.

Intrebarea (si implicit rationamentul din spate) este si gresit formulata deoarece legatura intre repornirea creditarii nu este cu cresterea economica inregistrata ( un indicator referitor la trecut) ci cu cresterea economica anticipata.

Altfel spus decizia de repornire a creditarii va fi luata in masura in care finantatorii anticipeaza crestere economica si chiar si o “surpriza “ pozitiva.

In masura existentei unei piete normale, fara bariere artificiale in fata creditarii, creditarea ar reporni in momentul anticiparii revenirii cresterii economice si nu dup ace aceasta crestere economica a fost inregistrata !

In Romania majoritatea bancilor au prezenta regionala. Alocarea portofoliilor de creditare, a expunerilor au si o componenta legata de tara, de starea economiei.

Altfel de spus bancile la nivel de portofoliu faca un pariu macro, privind evolutia viitoare a economiei in care crediteaza. Despre perspectiva de portofoliu pe care o au bancherii am mai vorbit in opinia “Creditul de consum … si da-i si lupta”.

Bazat pe teoria de agent, managementul bancilor este direct interesat de evolutia pretului actiunii institutiei.

Pretul actiunil