Muntenii, oltenii şi locuitorii de la malul mării aspiră cel mai mult la buletine de Bucureşti. Valul de moldoveni care ar fi luat cu asalt Capitala este doar un mit. Aceştia preferă să-şi încerce norocul în străinătate. Nici ardelenii nu se grăbesc spre Bucureşti.

Cu o populaţie care „se înnoieşte” continuu, bucureştenii get-beget sunt pe cale de dispariţie. Sociologii estimează că 85% dintre locuitorii Capitalei sunt provinciali, dacă nu de la prima, măcar de la a doua generaţie.

Deşi se fac multe bancuri pe seama lor, esticii preferă străinătatea în locul Bucureştiului. Și bănățenii, ardelenii și maghiarii „se amestecă” cel mai puțin cu rasa bucureșteană. Capitala este, în schimb, „tărâmul făgăduinţei” pentru muntenii şi oltenii săraci.

De la navetişti, la rezidenţi

În 2012, peste 47.000 de români s-au mutat în Bucureşti, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Numărul lor real este şi mai mare, având în vedere că mulţi „provinciali” locuiesc în Capitală fără forme. Dintre cei relocaţi oficial, cei mai mulţi sunt muntenii din Ilfov (1930), urmaţi de teleormăneni, prahoveni, dâmboviţeni, călărăşeni, argeșeni, giurgiuveni şi buzoieni, cu peste 1.000 de relocaţi fiecare. Rata mare de migraţie în rândul muntenilor are legătură şi cu faptul că mulţi muncesc în Capitală.

În topul proaspeţilor bucureşteni urmează oltenii. O mie de locuitori din fostul Romanaţi au devenit bucureşteni, urmaţi de constănţeni (993). Românii din provincie vin în Bucureşti să-şi facă un rost, nu pentru că aici ar merge câinii cu covrigi în coadă, spune Ştefan Buzărnescu, profesor de sociologie la Universitatea de Vest din Timișoara.

„După `89, oamenii au început să migreze spre oraşele cu fabrici, uzine - în Alexandria, Galaţi, Bucureşti, la IMGB. Pe măsură ce aceste structuri care ofereau oportunităţi au fost lichidate, fluxurile migratorii spre Capitală s