Într-un interviu din numărul pe mai al revistei Medica Academica, prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele interimar al Societăţii Române de Pneumologie, atrage din nou atenţia asupra diverselor lacune – legislative, organizatorice, medicale – cu care se confruntă în domeniul său de activitate. Bunăoară, legislaţia pe model spaniol privind protecţia fumătorului pasiv lasă opţiunea privind fumatul în restaurante, cafenele şi baruri în seama proprietarilor, care favorizează minoritatea consumatoare de tutun (27%); delimitarea spaţiilor de fumat este Publicitate deficitară, la fel ca şi implementarea penalităţilor prevăzute. Taxele pe ţigări în România sunt printre cele mai mici în UE, la fel ca dimensiunea pictogramelor de pe pachetele de ţigări, care la noi acoperă doar 60% din suprafaţă, comparativ cu 80% în numeroase state membre. Profilaxia fumatului, care prin alte părţi începe din grădiniţă, în ţara noastră a primit o atenţie de scurtă durată. Şi, surprinzător, 40% din medici nu-şi chestionează pacienţii cu privire la obiceiurile de fumat. Mai departe, intervievatul reaminteşte eforturile societăţii pe care o conduce pentru creşterea depistării bolnavilor cu BPOC şi confirmă trendul general descendent al tuberculozei – deşi există în continuare îngrijorări cu privire la forma multidrog rezistentă. Şi în privinţa resursei umane există probleme, profesorul Mihălţan estimând la o sută numărul pneumologilor pierduţi prin emigrare în ultimii ani. Deşi a trecut ceva timp de la Ziua transplantului, rarele veşti bune din domeniul medical merită repetate: România a înregistrat cea mai mare creştere a activităţii între ţările europene în acest domeniu (ce-i drept, a avut şi de unde să crească), graţie celui mai mare număr de donatori înregistraţi vreodată şi muncii coordonatorilor de transplant. În plus, România a jucat un rol important în începerea activităţii