Rezolvarea situaţiei de la Krivoi Rog, uriaşa investiţie din Ucraina la care România a cheltuit peste un miliard de dolari, s-a dovedit o nucă tare pentru toate guvernele care s-au succedat, în ultimi 23 de ani, la Palatul Victoria. Guvernul Ponta a anunţat că va încerca, la rândul lui, să tranşeze această afacere şi să recupereze ceea ce se mai poate din Ucraina.

La începutul lunii iunie a.c., Fondul Proprietăţii de Stat din Ucraina a anunţat că va relua procesul de privatizare a Combinatului de la Krivoi Rog. La scurt timp, mai exact în şedinţa din 12 iunie a.c, Guvernul Ponta a aprobat un “Memorandum privind mandatul pentru reluarea negocierilor cu partea ucraineană, în vederea recuperării cheltuielilor efectuate de România în cadrul participării la construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide (CIM), de la Krivoi Rog - Ucraina”. Nici partea ucraineană, nici partea română nu au furnizat alte detalii.

Încercări fără nici un rezulat

Până în prezent, toate încercările României de a-şi recupera, într-un fel sau altul, măcar o parte din banii investiţi la Krivoi Rog, au rămas fără nici un rezultat. În 2004, statul român a împuternicit LNM Holdings să negocieze, pentru partea romană, condiţiile de finalizare a lucrărilor la combinatul ucrainean, ca parte din contractul de privatizare a Sidex. Banii urmau sa fie recuperaţi prin valorificarea peletelor de minereu de fier, de la Krivoi Rog, de siderurgia românească. Demersul a eşuat. În 2005, Mittal Steel şi-a exprimat interesul de a investi, în consorţiu cu alţi participanţi, pană la 300 de milioane de dolari în finalizarea proiectului din Ucraina. Răspunsul a fost negativ. În toamna anului 2006, Ucraina a anunţat, în sfârşit, că va scoate la licitaţie participaţia sa la investiţia de la Krivoi Rog, de 56,4%. Potrivit presei ucrainene, Mittal Steel a venit din n