Rezultatele acordului stand-by de tip preventiv încheiat de România cu FMI în urmă cu doi ani urmează să fie discutate mâine în boardul instituţiei financiare internaţionale de la Washington.
Acordul se află în faza prelungirilor după ce guvernul a solicitat în primăvară în răgaz suplimentar pentru acoperirea unora dintre restanţele acumulate faţă de angajamentele asumate.
Arieratele şi privatizările rămân două puncte nevralgice care ar susţine o concluzie negativă la finalul acestui al doilea acord consecutiv semnat de România cu FMI de la începutul crizei. De asemenea, proiectul management privat în companii de stat a înregistrat un eşec dramatic, sugestiv fiind recentul scandal de la Tarom, unde directorul general Christian Heinzmann este presat să plece chiar de consiliul de administraţie care l-a numit.
Cât priveşte privatizările, FMI a presat guvernul să avanseze, însă rezultatul nu a fost decât încropirea unor procese de vânzare în pripă, improvizate, astfel că statul nu a reuşit să atragă investitori internaţionali de anvergură. Poşta Română nu a obţinut nicio expresie de interes, iar CFR Marfă a avut în final o singură ofertă şi încă rămâne să fie achitat preţul.
Pe de altă parte, dacă FMI va considera că acest acord s-a soldat cu un eşec, va fi foarte greu de început discuţiile pentru o a treia înţelegere, aşa cum guvernul a indicat că îşi doreşte. Analişti, instituţii bancare şi numeroşi oficiali străini consideră că România ar trebui să rămână ancorată de FMI ca o garanţie că urmează politici macroeconomice corecte.
Indiferent de eficienţa celor două acorduri succesive semnate până acum de România cu FMI, cert este că deja au fost plătite 4,77 mld. euro în contul împrumutului de 11,9 mld. euro tras în primul acord. Mai rămân de achitat aproape 9 mld. euro, din care BNR va plăti 7,14 mld. euro.
