În aceste zile, Bucureştiul va fi capitala neurologiei, reunind vârfuri ale medicinei şi cercetării ştiinţifice, în cadrul celui de-al doilea congres european de neuroreabilitare organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), în colaborare cu Societatea de Neurologie din România, şi UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR). Congresul este orientat predominant spre practica clinică, dar va avea şi o importantă componentă de cercetare fundamentală. În paralel se va desfăşura şi cel de-al treilea Curs European de Neuroreabilitare. Preşedintele Societăţii Naţionale de Neurologie, prof. univ. dr. Dafin Mureşanu, explică importanţa şi rolul acestui eveniment, dar şi unde se poziţionează astăzi neurologia românească din punct de vedere ştiinţific şi practic.
De ce la Bucureşti?
Este fără doar şi poate o recunoaştere a valorii medicinei româneşti la nivel european, dar şi mondial. Să nu uităm că acest eveniment are loc după reuniunea de top organizată tot la Bucureşti la începutul lunii aprilie, de către SSNN, conferinţa Societăţii Internaţionale de Neurorestauratologie, ce s-a axat pe cercetarea fundamentală în neuroplasticitate şi neurorestauratologie. Totodată, planşa acestui congres va fi completată de conferinţele anuale ale Şcolii Internaţionale de Vară a SSNN , ce vor avea loc în perioada 30 iunie-4 iulie, la Eforie Nord.
Neurorestauratologie şi neuroreabilitare. Doi termeni medicali pretenţioşi. Cum s-ar traduce în limbajul pacienţilor?
La prima vedere, par a fi doi termeni ştiinţifici interesanţi doar pentru lumea medicală şi în special în cercetarea la nivel înalt. În realitate, cele două proiecţii, parte extrem de importantă a medicinei regenerative, ne vizează pe toţi, pentru că s
