Pana la urma, comentariul politic trebuia sa atinga si aceasta zona deloc convenabila oamenilor politici, deoarece sunt momente in viata unei societati democratice cand reprezentativitatea politica nationala si locala nu este suficienta.
Conceputa doar sub aspect teritorial in colegii nationale, judetene, locale, ca maine si regionale, reprezentativitatea alesilor risca sa fie caracterizata in bloc de incompetenta si sa aduca serioase deservicii bunei guvernari.
Este unul dintre multele motive pentru care batem pasul pe loc. De demonstrat.
Numai reprezentativitatea nu ajunge
Odata cu renasterea parlamentarismului romanesc, dupa Revolutia din 1989, functia legislativa nu s-a ridicat la valoarea asteptata si asta tocmai din pricina caracterului unilateral al intelegerii caracterului reprezentativ. Fiindca reprezentativitatea ar trebui sa reflecte si domenii de competenta si excelenta. Lucru cunoscut in Apus inca din Evul Mediu. De aceea, in Dietele lor erau reprezentate si breslele, si diferite categorii ale intelectualitatii.
Astfel, prima varianta a Constitutiei a avut nevoie de reajustari la numai 12 ani, iar cei ce sustin ca revizuirea din 2003 trebuia sa legitimeze integrarea in NATO si UE nu au in totalitate dreptate. Daca mai luam in calcul ca de 23 ani nu reusim sa avem un sistem legislativ-juridic coerent si eficient, situatia se complica.
Lucruri facute de n ori
Drept dovada, la doar un deceniu, s-a ivit necesitatea revizuirii constitutionale si mai ample din cauza disfunctiilor constatate in echilibrul puterilor din 2004 incoace. Numai ca intre timp caracterul reprezentativitatii alesilor nu s-a modificat, iar necazurile, incongruentele si nesiguranta parlamentarilor implicati in procesul de revizuire au inundat mass-media. Ba chiar se manifesta serioase indoieli asupra calitat
