E mare lucru sa ai un premier atit de responsabil cu propria imagine, incit sa decreteze doliu national pentru a-si acoperi orele nenorocite in care el juca baschet, Corlatean fotbal, consilierii miuta, iar muntenegrenii se luptau sa-i scoata din prapastie pe romanii prabusiti acolo. In timp ce sportivii natiei naduseau pe teren, accidentul si salvarea erau transmise de televiziuni, agentii si site-uri.

Singurul pe faza, ca de obicei, Raed Arafad. Se mira careva? Echipa de PR care conduce tara a fost insa la inaltime dupa aia. Bilbele initiale au fost rapid impachetate in "grija fata de concetatenii nostri oriunde s-ar afla ei", in "functionarea impecabila a institutiilor" si imagini impresionante cu pregatirile pentru recuperarea victimelor. Totul in direct, totul in deplina transparenta, caci, nu-i asa, nu-i vorba de Constitutie, de tunuri date la privatizari sau de amendamente de pus la naftalina procurorii.

Cocotat rapid pe muntele de nenorocire, guvernul Ponta s-a laudat doua zile ca face ceea ce trebuie, ceea ce orice guvern din lumea civilizata ar fi facut: sa se ocupe de victime. Ce vrea sa spuna echipa Ponta este ca a fost atit de eficienta incit n-a lasat "trupurile neinsufletite ale cadavrelor" sa zaca vreo saptamina prin morgile din Muntenegru, ca ranitii au fost adusi in Romania in doua zile si nu intr-o luna, iar familiile au aflat pina la urma daca, vorba unui telespectator, daca trebuie sa pregateasca flori sau coroane. Aplauze! Felicitari! Ponta a facut normalul intr-o situatie in care toata lumea se astepta la comportamentul cinic din alte situatii cu morti si raniti pe soselele patriei. Daca nenorocirea nu s-ar fi petrecut in Muntenegru, spectacolul guvernamental ar fi fost cu totul altul sau n-ar fi existat deloc. Amintiti-va de lungul si lugubrul sir de accidente rutiere, de victimele plimbate de la un spital la altul, de nesimtire