Analiza Fundaţiei „Friedrich Ebert” coordonată de Ralf Melzer şi Sebastian Serafin: Extremismul de dreapta din Europa.

Sîmbăta trecută a fost dezvelită o nouă statuie a lui Miklós Horthy. De data aceasta în localitatea Hencida din estul Monumentul lui Horthy dezvelit la Hencida în Ungaria (Foto: Pusztaranger/vagy.hu) x Monumentul lui Horthy dezvelit la Hencida în Ungaria (Foto: Pusztaranger/vagy.hu) Ungariei. La ceremonia dezvelirii bustului a participat şi o delegaţie din Oradea, iar membri ai organizaţiei paramilitare interzise, Garda Ungară, îmbrăcaţi în uniformă, au rostit „crezul maghiar”, o rugăciune iredentistă introdusă în 1920 de către Horthy, după intrarea în vigoare a tratatului de la Trianon: „Cred într-un Dumnezeu, cred într-o patrie. Cred într-un singur adevăr veşnic divin. Cred în învierea Ungariei! Amin.”

Este cel de-al patrulea monument după ce primarii partidului radical de dreapta Jobbik din localităţile Tiszavasvári, Gyöngyöspata şi Hegyháthodász l-au omagiat pe fostul conducător autocrat naţionalist, considerat de simpatizanţi drept un erou naţional, un militant contra tratatului de la Trianon şi luptător pentru refacerea Ungariei Mari.

Extremismul de dreapta, însă, nu este doar o problemă a Ungariei. Fenomenul din această ţară post-comunistă a devenit mai vizibil datorită relatărilor din presă, care a tras un semnal de alarmă şi a conştientizat, astfel, faptul că manifestările forţelor extremiste de dreapta pot periclita statul de drept şi constituie o ameninţare la adresa sistemului democratic.

Aşadar, tendinţele extremiste nu se limitează doar asupra x Ungariei, precum demonstrează un amplu volum editat acum de Fundaţia germană „Friedrich Ebert” sub titlul: „Extremismul de dreapta în Europa”. Volumul editat de Ralf Melzer şi Sebastian Serafin cuprinde studii în care formele specifice şi comune al