Cu bune şi cu rele, ţara respiră, există, merge înainte. Mai poticnit ca alte naţii europene, mai târâş, mai grăpiş. Nu stă pe loc, nu e în încetare de plăţi, nu dă faliment. Subzistă, rezistă, crede în steaua ei. Asta e şi speranţa mea, care moare ultima. Bătrân sunt, păţit, ros de cele multe ale vieţii şi ale lumii sunt, dar rămân acelaşi optimist incorigibil. Ieşi-va soarele şi pe strada noastră din Carpaţi! Până una, alta, mă uit „privitor ca la teatru” la tapajul, mai bine zis la circul politicianist iscat de saltimbancii de serviciu ai conştiinţei civice, pe seama tragediei excursioniştilor români, pasageri în „autocarul morţii”, prăbuşit duminica trecută într-o prăpastie din Muntenegru. Instantaneu, clasa politică, televiziunile şi jurnalele de Bucureşti s-au poziţionat în tabere vrăjmaşe înverşunate, fiecare parte căutând să capete audienţă şi capital politic din această nenorocire. Mai întâi au pornit atacurile furibunde împotriva guvernului şi a premierului, că au acţionat iresponsabil şi cu întârziere pentru salvarea şi repatrierea celor striviţi de stânci şi de fiarele contorsionate ale autocarului. De cealaltă parte, avem opiniile susţinătorilor guvernanţilor, care laudă rapiditatea, promptitudinea şi responsabilitatea cu care autorităţile de la Bucureşti au intervenit şi acţionează pentru adunarea şi internarea în spitalele din Capitală a răniţilor şi aducerea acasă a decedaţilor. Ce să mai crezi despre tămbălăul politic propagandistic pro şi contra, cu care-şi dau în petic gardienii democraţiei şi civismului de pe la noi?

Vizavi de acest subiect de primă pagină, pe care-l exploatează de trei zile, la maximum, şi politicul, şi lumea jurnalieră autohtonă, altă noutate de ultimă oră ţine afişul breaking-news-urilor: „Un român din trei crede că USL se va rupe”, titrează Ziarul „Adevărul”. Potrivit cercetării „Barometrul de opinie publică -