România a pierdut cursa pentru gazele ieftine din Azerbaidjan, o sursă sigură şi accesibilă de energie care ar fi intrat în competiţie cu importurile de gaze ruseşti şi ar fi putut duce astfel la reducerea facturilor de curent. Azerii de la Şah Deniz, cei care operează exploatarea zăcământului ce ar fi putut asigura 15% din consumul anual de energie al României, au respins proiectul gazoductului Nabucco, au anunţat reprezentanţii grupului OMV, acţionar al consorţiului.
Guvernele României din ultimii 12 ani, de când s-a pus problema construcţiei gazoductului în valoare de opt miliarde de euro, se fac vinovate de incapacitatea de a atrage investitori strategici care să fi "luptat" pentru conducta ce ar fi tranzitat România, spun experţii, în timp ce foştii guvernanţi susţin că decizia finală a fost una politică şi a urmărit interesele a trei state, Rusia, Germania şi Statele Unite.
"Nabucco era un proiect important pentru securitatea aprovizionării cu gaze, dar şi pentru că punea presiuni pe furnizorul Gazprom care ar fi trebuit să reducă preţurile. Treaba guvernelor era să facă România credibilă. Dacă veneau trei investitori mari şi construiau trei termocentrale noi pe gaze, ei ar fi fost primii interesaţi să lupte pentru Nabucco, pentru că aveau nevoie de materie primă. Aşa trebuia să judece guvernul", a declarat pentru gândul Jean Constantinescu, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Lucian Bode, fost ministru al Economiei, spune că au existat semnale care să prevestească eşecul Nabucco, precum preluarea companiei DESFA, operatorul reţelei de transport al gazelor naturale din Grecia, de către compania de stat azeră Socar.
"În această decizie au existat trei actori importanţi. Rusia, prin Gazprom, care a avut tot interesul ca această conductă să nu se realizeze. Primul semnal pentru autorit
