„Cina cea de taină” este probabil cel mai cunoscut „festin” din istorie. Cu toate că, Isus a promovat cumpătarea iar în biblie se specifică faptul că la „cina cea de taină” s-a servit peşte şi vin (mâncăruri specifice Ierusalimului de acum 2000 de ani) artiştii din alte zone au adaptat episodul după specificul tradiţional.

Astfel au apărut, în două Biserici din Europa, reproduceri ale „Cinei cea de taină” în care Isus şi apostolii săi serveau bere, cârnaţi sau căpăţână de porc.

Ineditul a fost remarcat de scriitorul Matei Pleşu, în recentul volum lansat la editura Humanitas: „Amintiri din Bucătăria lumii, mică antologie ed gusturi, stări şi gustări”. Cităm din carte: „În domul Sf. Bartolomeu din Frankfurt, în transeptul nordic, se găseşte un basorelief din lemn pictat cu Cina cea de taină. Pe farfuria din mijlocul mesei se află nu peştele, ci un cârnat. O adaptare candidă şi firească la bucătăria locului. Aş fi crezut că mi se năzare sau că am privirea păcătoasă, dacă n-aşi fi ştiut de vitralil din secolul XVI-lea al catedralei St. Maria zur Wiese din Soest, în care Isus şi cei doisprezece apostoli se înfruptă cu jambon, pâine neagră, căpăţână de porc, bere şi şnaps. Precum ţăranii din Westfalia” - Matei Pleşu, Amintiri din Bucătăria lumii, mică antologie ed gusturi, stări şi gustări, Editura Humanitas.

„Cina cea de taină” este probabil cel mai cunoscut „festin” din istorie. Cu toate că, Isus a promovat cumpătarea iar în biblie se specifică faptul că la „cina cea de taină” s-a servit peşte şi vin (mâncăruri specifice Ierusalimului de acum 2000 de ani) artiştii din alte zone au adaptat episodul după specificul tradiţional.

Astfel au apărut, în două Biserici din Europa, reproduceri ale „Cinei cea de taină” în care Isus şi apostolii săi serveau bere, cârnaţi