Tendinţele autoritare ale guvernului Orban nu sunt un secret pentru nimeni. După trei ani de la venirea la putere, Viktor Orban îi face pe mulţi să se întrebe dacă regimul de la Budapesta mai poate fi considerat o democraţie, fie ea şi una imperfectă. Într-un articol din 16 iunie, al corespondentei de la Budapesta a cotidianului francez Liberation ("Orbán met Budapest sur écout") şi, o zi mai târziu, în articolul lui Paul Krugman, de pe blogul său de la New York Times ("1984, Hungarian Edition"), Ungaria era privită prin prisma romanului lui Orwell. Într-un raport al Comisiei Libe (Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne) a Parlamentului european din 19 iunie se recomandă Comisiei europene şi Ungariei "să remedieze rapid violările valorilor europene", iar, în cazul în care nu se va întâmpla astfel, deputaţii europeni sunt pregătiţi să ceară autorităţilor Parlamentului să ia în considerare utilizarea articolului 7, aliniatul 1 al Tratatului Uniunii europene. Iar aliniatul 1 al articolului 7 permite Parlamentului să propună Consiliului "să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2". Articolul 2, în care este vorba de respectarea "demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor (s.n.)". Aviz amatorilor!

Sigur, Comisia Libe nu a mers până la capăt şi nu a cerut aplicarea articolului 7.3, care ar permite suspendarea unor drepturi ce revin din tratate pentru Ungaria. Pe de altă parte, aplicarea articolului 7.3 ar presupune o procedură ceva mai lungă, pe când forma aleasă de Comisia Libe va permite Parlamentului european să adopte - poate chiar în următoarea sesiune de la Strasbourg, din perioada 1-4 iulie - raportul privind Ungaria.

Mulţi ar putea spune că reacţiile Europei su