- Istoric - nr. 123 / 26 Iunie, 2013 La 25 iunie 2013, s-au implinit 100 de ani de la moartea criticului literar Ilarie Chendi, cel care, in critica literara romaneasca a legat "epoca Maiorescu-Gherea de aceea a lui Ibraileanu-Lovinescu, constituind nu numai un moment al ei, asa cum arata G. Calinescu, ci o intreaga epoca literara” (Mircea Popa). Descendent stralucit al familiei de carturari a Hodosilor, Ilarie Chendisa nascut la Darlos, langa Sibiu, la 14.11.1871, unicul fiu al preotului Vasile Chendi si al Elizei, nascuta Hodos, nepoata a lui Al. Papiu Ilarian. Ramas orfan de mama la 9 luni, Ilarie Chendi a fost crescut de bunica dinspre mama, in Bandul de Campie, unde a urmat cursurile primare. A absolvit Liceul sasesc la Sighisoara si Seminarul teologic din Sibiu (18911894); apoi a studiat filosofia si filologia la Universitatea din Budapesta, in anii 1894-1897. Aici infiinteaza, impreuna cu Traian Vuia, Victor Braniste si altii, Societatea de lectura "Petru Maior”. Pentru a nu ajunge "catana la imparatul”, Chendi a trecut muntii prin "vama cucului”, in 1898, si s-a stabilit la Bucuresti, ca ajutor de bibliotecar la Academia Romana, post detinut din 1898 pana in 1913. Debutase la Sibiu cu versuri, proza si articole de critica literara in 1892. De formatie culturala germana, Chendi si-a insusit si unele principii estetice maioresciene si gheriste si a continuat lupta inceputa de Maiorescu impotriva neavenitilor si mediocritatilor din campul literaturii, ca acestia "sa nu compromita ce e mare si frumos”, consumandu-si in aceasta lupta mai toata energie scurtei sale vieti. In viziunea sa de critic literar, talentele autentice trebuie sa aiba trei calitati particulare: "legaturi distincte cu viata neamului sau, cunoasterea trecutului literar si istoric al acestuia si puterea originala de a crea.” Si Chendi sustinea ca fundamentul literaturii noastre culte trebuie sa