Croaţia, care se alătură UE la 1 iulie, va avea ca misiune protejarea a peste 1.300 de kilometri de frontiere terestre ale blocului european, cu Bosnia, Serbia şi Muntenegru, o sarcină dificilă într-o regiune unde contrabanda şi traficul de tot felul sunt un mod de viaţă.

Pentru a răspunde acestei provocări, Croaţia a cheltuit zeci de milioane de euro pentru a achiziţiona echipamente performante cu scopul de a supraveghea frontierele acestei ţări care se află pe "drumul Balcanilor" al traficului de droguri, arme şi fiinţe umane către Europa occidentală.

Poliţia de frontieră a fost echipată, printre altele, cu binocluri şi camere de vedere nocturnă şi termică precum şi cu detectoare de stupefiante şi explozibili, a precizat ministerul de Interne.

În sudul Croaţiei, punctul de trecere Karasovici la frontiera cu Muntenegru va fi începând de la 1 iulie una dintre porţile de intrare în UE.

"Drogurile şi imigranţii ilegali sunt principalele noastre preocupări", declară Stane Urlovic, poliţistă de gardă la Karasovici.

De cele mai multe ori, migranţii ilegali încearcă să intre prin pădurile de pin care se află la câteva sute de metri de punctul de frontieră, a explicat aceasta arătând cu degetul munţii vecini.

"Uneori arestăm clandestini la doar câteva ore după ce i-am trimis înapoi în Muntenegru", asigură Urlovic.

Una dintre principalele provocări va fi reprezentată de mia de kilometri de frontieră terestră cu Bosnia, mai ales din cauza configuraţiei terenului unde se succed regiuni slab populate, râuri şi munţi greu accesibili, propice contrabandei.

Croaţia împarte de asemenea aproximativ 900 de kilometri de frontieră maritimă la marea Adriatică, flancată la nord de Italia şi la sud de Muntenegru.

"Va fi o sarcină foarte exigentă, pe care va trebui să o îndeplinim dacă vrem să fim pregătiţi pentru aderarea la spaţi