Au ieșit singure din pământ în anul 1986, la Mănăstirea Neamț. Sunt singurele moaște pe care Securitatea a încercat să le confi ște ca fi ind „vinovate” de instigare la uneltire împotriva orânduirii socialiste. Misterul asupra „Sfântului Necunoscut” persistă și astăzi...
Mănăstirea Neamț este locul unde, din secolul al XIV-lea încoace s-au petrecut numeroase întâplări minunate
Sursa: VLAD TEODORESCU
"Era într-o sâmbătă seară, în data de 24 mai 1986. Atunci, îşi aduce aminte părintele Vasian, s-a despicat aleea ce duce de la clopotniţa intrării în curtea Mănăstirii Neamţ şi până la biserica a cărei piatră de temelie a fost pusă cu peste 500 de ani în urmă”. Despicătura era perfect perpendiculară pe axul aleii şi a reuşit să ridice, la peste 20 de centimetri, bolovanii de râu cu care era pavată, bolovani greu de urnit chiar şi cu utilajele performante de astăzi.
La săpăturile care au avut loc luni dimineaţă, călugării au presupus, iniţial, că este vorba despre o conductă de apă fisurată sau chiar de un izvor care îşi face loc spre suprafaţă. Văzând că, după circa un metru adâncime nu au găsit nimic, erau gata să abandoneze, mai ales că nu găsiseră nici pământul ud. „Atunci, spune arhimandritul Benedict Sauciuc, actualul stareţ al Mănăstirii Neamţ, ni s-a alăturat un preacuvios părinte, Anania, care ne-a îndemnat să mai săpăm. Şi, într-adevăr, la mai puţin de un hârleţ adâncime a început să miroasă incredibil de frumos, a mir, şi am descoperit, în mod minunat, osemintele unui trăitor al mănăstirii, cine ştie de când, plecat la Domnul.”
Primele minuni
Vestea s-a împrăştiat imediat, mai ales că pietrele ridicate în mod miraculos au fost văzute de numeroşii pelerini sosiţi din toate colţurile ţării pentru slujbele de sâmbătă şi de duminică. „Am fost printre cei care au găsit osemintele, spune părintele Vasian, parcă a fost ieri… Crăpătura
