Ţările din Europa Centrală şi de Est, intrate între anii 2004 şi 2007 în Uniunea Europeană (UE), rămân, în general, ataşate de spaţiul comunitar atât pentru ajutoarele financiare destinate dezvoltării, cât şi din convingere politică, deşi criza economică a mai redus din încredere. Prezentăm mai jos câteva exemple, cu ocazia aderării Croaţiei la UE, la 1 iulie. POLONIA Polonezii sunt euroentuziaşti convinşi. În aprilie, aproximativ 73% dintre polonezi susţineau ideea europeană, un nivel ridicat, chiar dacă a scăzut cu cinci puncte din luna februarie, potrivit unui sondaj realizat de Institutul CBOS. Din punct de vedere politic, Polonia nu îşi ascunde ambiţiile de a juca în curtea “marilor” puteri. Rolul său regional s-a văzut recent datorită vizitelor premierului chinez şi şefului Guvenului japonez, care s-au întâlnit la Varşovia cu alţi lideri din Europa Centrală. CEHIA Doar între 30 şi 40% dintre cehi se declară încrezători în UE, potrivit unor sondaje, un număr în scădere constantă, începând din 2010, când nivelul încă depăşea 50%. Fostul preşedinte ceh Vaclav Klaus (2003-2013), eurosceptic notoriu, nu a ezitat să califice drept o “eroare tragică” decizia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene. Vaclav Klaus a fost înlocuit în post la începutul anului 2013 de către Milos Zeman, care se declară proeuropean. SLOVACIA Slovacii fac parte din rândul celor mai fervenţi susţinători ai UE. Potrivit celui mai recent sondaj pe această temă, care datează din februarie 2013, 71% dintre persoanele intervievate se simt cetăţeni europeni, iar 72% apreciază că libera circulaţie a cetăţenilor în cadrul UE este benefică pentru economia Slovaciei. LITUANIA Aspectul liberei circulaţii în Europa îi atrage cel mai mult pe lituanieni. Numeroşi tineri pleacă să studieze sau să lucreze în străinătate. În 2010, peste 7.000 de lituanieni studiau în străinătate, la toate n