Azerbaidjan a ales sa-si transporte gazul natural spre Europa prin conducta TAP (Grecia, Albania, Italia) in detrimentul Nabucco West (Bulgaria, Romania, Ungaria, Austria). Decizia nu e neaparat surprinzatoare, dar ea demonstreaza citeva lucruri pe care e bine sa le tinem minte: Rusia isi mentine intiietatea in zona Caspica, UE a fost incapabila sa-si promoveze interesele, SUA au renuntat sa joace in acest joc, democratiile de fatada din zona (Azerbaidjan, Kazahstan, Georgia) sint mai aproape de Kremlin decit de Occident. Consecinta pe termen scurt si mediu pentru tari ca Bulgaria si Ungaria este continuarea dependentei fata de gazele rusesti. Romania pierde un potential business bun, dar, din fericire, are un prezent mai linistitor si alternative pentru viitor.
Care sint consecintele pentru Romania?
In primul rind, Romania pierde (prin Transgaz) un business cu potential bun. Romania gazduia cea mai mare portiune a conductei, ceea ce insemna si cistiguri proportionale.Romania pierde ocazia de a se pozitiona si mai apasat ca jucator important pe piata regionala a energieiEsecul Nabucco ar putea duce la o raceala in relatiile cu Azerbaidjan, ceea ce ar face si mai improbabila reusita proiectului AGRI (care oricum e impotmolit)Foarte posibil ca valoarea de piata a Transgaz (companie cu capital majoritar de stat) sa aiba de suferitInca o lectie pentru politicienii (din tot spectrul politic) care au ridicat miza enorm in acest caz, impunind subiectul foarte sus pe agenda publica, la fel ca si in cazul aderarii la Schengen. Lectia e ca astfel de mize nu sint ridicate public daca nu exista control pe deznodamint - altfel esecul trebuie asumat si explicat.Reusita evidenta a Rusiei in blocarea Nabucco va da un impuls suplimentar Kremlinului si vectorilor sai in contestarea unor proiecte alternative la importul de gaze rusesti - adica exploatarea ga
