Cu numai câteva zile înainte de aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, agenţia France Presse face o evaluare a situaţiei politice şi economice a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, intrate în spaţiul comunitar între anii 2004 şi 2007.

Toate statele rămân, în general, ataşate de Uniunea Europeană atât pentru ajutoarele financiare destinate dezvoltării, cât şi din convingere politică, deşi criza economică a mai redus din încredere.

Slovenii, afectaţi de o gravă recesiune, se declară încântaţi să îi primească pe croaţi în marea familie europeană pe 1 iulie, dar, ca buni vecini, ei ţin să îi avertizeze că ”în curând veţi ajunge lângă noi, în iad!”, relatează France Presse. Acest avertisment amical, auzit frecvent în mica ţară balcanică, nu reprezintă cu adevărat un regret faţă de apartenenţa la blocul european, însă regimul de austeritate actual din Slovenia, impus de Bruxelles, a redus încrederea slovenilor în Uniunea Europeană.

Optimismul rămâne dominant

Majoritatea ţărilor care au aderat la uniune în 2004 şi 2007 continuă să considere, totuşi, foarte pozitivă o aderare, care le-a adus fonduri pentru modernizarea infrastructurilor şi le-a permis să scape din sfera de influenţă a Rusiei. Polonia, cel mai mare beneficiar al fondurilor de coeziune - 67,3 miliarde de euro în perioada 2007-2013 - a construit sau modernizat peste 10.000 de kilometri de drum şi 1.600 de kilometri de cale ferată.

Două milioane de polonezi şi tot atâţia români trăiesc şi muncesc în străinătate. Lituanienii se află între "campionii" emigrării. În Bulgaria, cea mai săracă ţară din Europa, peste 70% dintre familii îşi încurajează copiii să studieze în străinătate, potrivit unui sondaj de opinie.

Justiția a câștigat, comerțul a pierdut

Reformele sistemului judiciar, întreprinse sub presiunea continuă a Bruxelles-ului, sunt văzute, de asemenea, cu