- Diverse - nr. 123 / 26 Iunie, 2013 Este o realitate: oamenii isi numara banii, vad ca nu le ajung si isi doresc sa castige mai mult. Asa e normal, deoarece, in Romania sunt rare salariile sau chiar pachetele salariale din care angajatii sa-si poata acoperi, intr-un timp rezonabil, din veniturile curente si din economisire, toate cheltuielile stringente: consumul, intretinerea locuintei, confortul etc. Iar cand intervine si nevoia cumpararii sau construirii unei case, problema devine dramatica. Fireste, nu ne referim la cum "se descurca” familiile bogate! In ultima perioada, unii economisti si-au pus intrebarea, deloc usoara, a relatiei dintre salariat si salariul sau, in Romania. In cuplaj cu relatia dintre venitul salarial, care exprima plata muncii si performanta in munca. Cert este ca in anii ’90, in multe dintre intreprinderile cu pierderi, unde se impunea reducerea surplusului de personal, se ingrosau cozile in fata birourilor de disponibilizari. Coada la intrarea in somaj? Greu de inteles. Insa oamenii vedeau o posibilitate de "a se descurca” intr-o perspectiva imediata: 12 sau 16 sau 24 de salarii platite dintr-o data contra acceptarii titlului de somer. Plus indemnizatia de somaj pe care s-o primeasca un timp… … Au venit, apoi, anii cresterii economice in ritmuri mari: 2000-2008. Au crescut si castigurile. Dar nu suficient de mult. Aparuse insa o sansa noua: creditul. Povara se putea imparti. Familia, din veniturile curente, isi platea facturile pentru consumul de zi cu zi. Iar pentru celelalte facturi, de la casa la automobil, se imprumuta. Numarul celor care s-au imprumutat? Cateva milioane! … Apoi a venit criza. Bancile au strans robinetul la bani. De ce? Din cauza aceleiasi crize. Mai este insa si un alt raspuns: neincrederea in viitor, si a bancilor, si a angajatilor. Ultimii au ramas, din nou, doar cu salarii din care nu-si pot acoperi cheltuielile c