Moto: „Să nu mă plângeţi când voi muri, pentru că astfel vă voi putea ajuta mai mult decât în viaţă. La necaz să mă rugaţi şi eu voi face tot ce pot să vă ajut” (Arsenie Boca – stareţul de la Prislop)
Fiind călător prin Deva, întâmplător m-am întâlnit cu o distinsă doamnă profesor de biologie care ştiind că eu merg des la Prislop m-a întrebat despre starea mea de spirit după ce merg pe acolo, cunoscând că eu am avut şi ceva probleme de sănătate. Confirmându-i că mă simt excelent mi-a spus că o prietenă de a dumneaei a avut grave probleme de sănătate şi după un pelerinaj la Prislop în decurs de aproximativ 3-4 săptămâni s-a vindecat complet. Am rugat-o să mi-o prezinte, căci doresc să îmi spună cum a decurs pelerinajul şi starea sa spirituală şi fiziologică de după. Redau în continuare mărturisirea distinsei doamne.
„Mă numesc Ana Ion şi locuiesc în municipiul Deva. Sunt pensionară şi am 71 de ani. Doresc să fac o mărturisire despre ce am petrecut în urmă cu 4 ani şi ceva. În aprilie 2009 după 7 ani de suferinţă cu dureri foarte mari de articulaţii, în special la glezna piciorului stâng unde am făcut o necroză acută cu perspective înspăimântătoare, de amputare a piciorului.
Cu ajutorul bunului şi dreptului Dumnezeu şi a celor dragi mie, copiii, m-am lăsat convinsă să merg la un minunat Om, dl. dr. Gheorghe Tomoaie de la Clinica de Ortopedie Cluj-Napoca, unde, cu multă dragoste şi profesionalism, am fost operată. Nu doresc să intru în detalii, dar operaţia a fost foarte complicată ca să pot rămâne cu piciorul întreg. Am stat la Cluj-Napoca 40 de zile, după care la controlul medical de specialitate s-a făcut tot ce era necesar ca să pot să-mi duc zilele până reveneam la un alt control peste minim 30 zile. După acest timp, cu piciorul imobilizat în cizmă de ghips şi cu încheietura gleznei blocată cu două tije metalice, m-am prezen
