Eşecul proiectului Nabucco înseamnă pentru statul român pe de o parte pierderea unei componente de securitate ca urmare a sursei alternative pe care ar fi avut-o, iar pe de altă parte pierderea şansei unui preţ redus la gazele natural, în condiţiile în care Azerbaidjanul ar fi oferit cele mai ieftine gaze din zonă, a declarat, joi, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu.
În opinia lui Iulian Iancu, decizia de renunţare la proiectul Nabucco a fost una geopolitică şi geostrategică şi mai puţin comercială.
'Prima lovitură pentru România în urma eşecului proiectului Nabucco este în zona de siguranţă şi securitate a sistemului naţional de transport gaze. Adică, pierdem o componentă de securitate, ca urmare a sursei alternative pe care am fi avut-o. A doua este pe partea de cost, de şansă a reducerii preţului la gaze naturale. Azerbaidjanul ar fi oferit cele mai ieftine gaze naturale din zonă. Deci, avem un impact asupra costului la nivelul consumatorului român şi, de asemenea, un impact asupra echilibrului faţă de Gazprom, care continuă o presiune artificială pe preţ, fără nicio legătură cu o raţiune de preţ, de piaţă', a explicat deputatul, după o dezbatere privind piaţa de gaze.
De asemenea, Iulian Iancu a spus că nu mai este optimist nici în ceea ce priveşte AGRI, unde, probabil, se vor resimţi influenţe similare cu Nabucco.
'Mari probleme văd şi la AGRI. Eu am fost foarte reţinut în ceea ce priveşte proiectul Nabucco, dar, în primăvară, după vizita în Azerbaidjan, de la Baku, văzând deschiderea extraordinară a preşedintelui şi faptul că România era pe locul doi în priorităţile lor investiţionale, am crezut în Nabucco, ca o alternativă reală. Plus angajamentele Uniunii Europene şi ultimele decizii legate de Nabucco, chiar credeam că va fi un proiect rezultantă a unor