Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a avizat miercuri ultimele două evaluări ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile de la Bucureşti, astfel că acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes.
Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.
În luna ianuarie, o misiune comună a experţilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care urmau să fie implementate pentru ca acordul să poată fi încheiat, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.
Înţelegerea a fost parafată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat.
Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că restanţele înregistrate în negocierile cu FMI, legate de arierate, privatizarea CFR Marfă şi listarea Transgaz, au fost recuperate, astfel că autorităţile îndeplinesc în prezent absolut toate condiţiile pentru finalizarea cu succes a acordului.
Guvernul a anunţat, anterior, că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.
Potrivit scrisorii de intenţie transmise de Guvern Fondului pe 10 iunie, document obţinut de Mediafax, România îndeplinea, la momentul respectiv, doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României