Prezenta la protestele din Istanbul lui Halit Ergenc, actorul deja celebru in Balcani care il joaca pe Soliman Magnificul in hitul Kanal D Suleyman ￢ sub domnia iubirii, nu a fost intamplatoare. Si Suleyman, dar si un alt film turcesc, Fetih 1453, sunt produse cu o profunda amprenta ideologica. Iar punctul de coliziune dintre Orient si Occident este, in aceste decenii, evident, Turcia, scrie Iulian Comanescu, pe blogul lui.
Ergenc a fost aplaudat la proteste nu numai pentru ca este o celebritate pur si simplu, ci si fiindca e protagonistul unei productii care a fost criticata nu odata de premierul Erdogan. Motivul: faptul ca Soliman din film nu traieste deloc dupa preceptele islamice pe care le promoveaza Partidul Dreptatii si Justitiei al primului-ministru. Apetitul lui Soliman pentru vin si femei e verosimil intr-o epoca in care mahomedanismul avea mai multe acceptiuni decat cea vizibila astazi. Mai interesant e insa faptul ca un serial cu asemenea succes este si un soi de bumerang ideologic. Recep Tayyip Erdogan si partidul sau sunt, in ultima instanta, o reactie la kemalism, curent reprezentat in parlamentul turc de Partidul Republican al Poporului si fondat, odata cu Turcia moderna, de Ataturk. Vrand-nevrand, propovaduind valorile religioase islamice, forta politica pe care o controleaza Erdogan intra in filiatia ideologica a Imperiului Otoman, cel in care sultanul era totodata si calif. Or Suleyman-serialul tulbura serios apele tocmai din acest punct de vedere, fiindca probeaza o anumita fractura intre islamismul radical de astazi si perioada de maxima inflorire otomana.
Daca pare greu de crezut ca un produs comercial de acest tip poate fi incarcat de mesaj sau semnificativ ideologic, e cazul sa remarcam ca in productiile de fictiune turcesti lucrurile sunt departe de a fi lasate la voia intamplarii. Turcia lanseaza pe banda s
