Partidul Noua Republică a rămas singur în încercarea de a-l demite pe primarul Aurel Simionescu printr-un referendum. Niciunul dintre partidele aşa-zis de dreapta nu s-a alăturat demersului PNR - şi sunt destule care se proclamă a fi de partea acestui eşichier politic, începând cu PDL şi Alianţa de Centru-Dreapta, a lui Mihai Răzvan Ungureanu, şi terminând cu PNŢCD .
Niciun partid din Opoziţie nu susţine cu adevărat iniţiativa - ce-i drept, curajoasă şi inedită - a Noii Republici. Toată lumea a preferat să stea deoparte şi să nu se bage în aşa ceva.
Presupunând că referendumul va duce la demiterea primarului, o misiune aproape imposibilă în aceste condiţii, trebuie s-o recunoaştem, Opoziţia nu va fi în stare să desemneze un singur candidat care să se opună USL-ului. Dimpotrivă, fiecare partid şi partiduleţ va sări să-şi impună omul propriu, într-o acţiune care, într-un final, va duce cel mai probabil la alegerea unui alt "uselist".
Dar de ce ne mai miră? În primul rând, orgoliile personale şi de grup au avut întotdeauna prioritate în politica românească, în general, şi mai ales în cea brăileană, în particular. Cel mai probabil, celelalte partide care în mod firesc ar fi trebuit să susţină această iniţiativă a declanşării referendumului au aşteptat să fie rugate de PNR pentru a i se alătura demersului. Să fie implorate, nu doar invitate la modul general, prin intermediul presei. Un simplu apel de susţinere a unei asemenea iniţiative nu este un argument suficient pentru "marii" lideri de partid din plan local. Adevărat este că nici strategia PNR - un partid insignifiant, de fapt, care urmăreşte mai mult să-şi facă imagine - n-a fost deloc potrivită, în contextul în care nu a conceput un plan de acţiune care să fie discutat cu "partenerii" de opoziţie înainte de a-l face public.
De altfel, politica la nivel local s-a dove
