Asociaţia Procurorilor din România (APR) se declară profund nemulţumită de faptul că "Plenul Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei nu a ţinut seama de cea mai mare parte a propunerilor înaintate de asociaţiile profesionale ale magistraţilor".
Potrivit sursei citate, de la începutul lui 2013 şi până recent, în spaţiul public au avut loc numeroase discuţii cu privire la necesitatea îmbunătăţirii statutului procurorului.
Opinia publică, arată APR, a înţeles că între statutul judecătorului şi al procurorului există diferenţe şi că pentru bunul mers al justiţiei în special şi al societăţii româneşti în general, este bine ca statutul procurorului să fie identic cu al judecătorului.
Potrivit procurorilor, numai astfel nu vor mai exista nemulţumiri, nu vor mai exista acuzaţii, nu vor mai exista plângeri cu privire la pretinse influenţe asupra justiţiei.
"Asociaţiile profesionale ale magistraţilor au înţeles necesitatea egalizării celor două statute profesionale. Numeroşi oameni politici au afirmat public că doresc eliminarea imperfecţiunilor constatate în funcţionarea sistemului român de justiţie. Cu toate acestea, la discutarea modificărilor Codului de procedură penală, s-a susţinut de către unele grupuri parlamentare ca procurorul să nu mai poată dispune începerea urmăririi penale, această prerogativă urmând a fi îndeplinită de instanţă", se mai arată într-un comunicat remis joi agenţiei MEDIAFAX.
Speranţele asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mai afirmă APR, au fost întreţinute nu numai de curentul favorabil al opiniei publice, ci şi de faptul că, după mulţi ani, la conducerea Guvernului şi a Ministerului Justiţiei se află foşti magistraţi.
"Cui foloseşte oare păstrarea unor ambiguităţi în textul constituţional şi în legea procesual penală? Cu siguranţă viitorul va da un răspuns acestei întrebări", conchide AP
