Acceptarea posibilitatii ca Parlamentul, prin Camerele sale, care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea, sa procedeze la examinarea probelor ce stau la baza cererii de retinere, arestare sau perchezitie a unui deputat sau senator ori a cererii de incepere a urmaririi penale a unui membru al Guvernului care are si calitatea de parlamentar, ar echivala cu admiterea unei ingerinte a Legislativului in activitatea altor autoritati publice, in contradictie cu dispozitiile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat, arata Curtea Constitutionala a Romaniei, intr-o motivare citata de Agerpres.
CCR a publicat joi motivarea deciziei din 19 iunie prin care a admis obiectia presedintelui Traian Basescu si a constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile art. I pct. 18 si pct. 19 din Legea pentru modificarea si completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor.
"Acceptarea in consecinta, in conditiile unei lipse de precizie a dispozitiilor criticate, a posibilitatii interpretarii lor in sensul ca Parlamentul, prin Camerele sale, precum si comisia parlamentara care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea, sa procedeze la examinarea probelor care stau la baza cererii de retinere, arestare sau perchezitie a unui deputat sau senator ori a cererii de incepere a urmaririi penale a unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdictie, ar echivala cu admiterea unei ingerinte a Parlamentului in activitatea altor autoritati publice, in contradictie cu dispozitiile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat", se arata in document.
Curtea sustine ca modul de redactare a dispozitiilor criticate si anume referirea, intarita prin repetitie, la 'motive temeinice', conduce la interpretarea potrivit careia Camerele ses
