Istoria de 17 ani ca producător local de medicamente a GSK se încheie în România, iar primele victime ale acestei plecări vor fi bolnavii de astm din România. Pe lângă consecințele plecării, 243 de oameni sunt în pericol să își piardă locul de muncă daca gSK nu găsește un cumpărător pentru fabrică în șase luni.

Motivul oficial invocat de GSK pentru decizia de a scoate fabrica din Braşov din reţeaua sa globală de producţie a fost acela că în urma unei analize recent efectuate la nivelul reţelei privind formele solide orale, s-a constat că producea mai mult decât trebuia. Pentru a evita supra-capacitatea de producţie actuală în reţeaua GSK pentru formele solide orale, s-a decis renunțarea la fabrica din Brașov.

Motivul neoficial îl putem bănui dacă facem o retrospectivă - se circa doi ani, companiile farmaceutice cu fabrici în România o duc rău: datele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România arată că numarul cutiilor de medicamente fabricate în Romania a scazut cu 40% din 2006 până în 2011, de la 315 milioane la 190 de milioane. Importurile de medicamente mai scumpe pare a fi cel mai mare inamic al celor 21 de producători autohtoni de medicamente din România, în timp ce exporturile sunt singurul pansament pentru "rănile" lăsate de taxa clawback în bugetul acestora. Cu alte cuvinte, atunci când au tras linie la anumite produse medicamentoase, producătorii au constat că ies pe minus, din moment ce taxa clawback pe vânzări a ajuns la circa 30%.

Chiar directorul general al GSK România, Pascal Prigent, declara în urmă cu puțin timp că piata farmaceutică autohtonă a fost multă vreme atractivă pentru investitori, pentru deși avea un profil de risc, generat de termenele de plată foarte lungi, acest lucru era compensat de potențialul ridicat de creștere, care acum nu mai există din cauza taxei clawback.

În aceste condiții, pute