Muzeul Anne Frank trebuie să predea arhivele familiei adolescentei evreice devenită celebră pentru jurnalul ei, care au fost împrumutate, unei fundaţii elveţiene înfiinţate de tatăl tinerei, a decis, miercuri, Tribunalul din Amsterdam, punând astfel capăt unei dispute juridice îndelungate, informează AFP, citată de Mediafax.

„Tribunalul ordonă Muzeului Anne Frank din Amsterdam să predea obiectele fundaţiei înainte de 1 ianuarie 2014", au decis judecătorii olandezi în hotărârea lor, care a fost publicată pe internet.

Arhivele cuprind în special scrisori şi fotografii şi au fost împrumutate muzeului olandez de Anne Frank Fonds, o fundaţie care are sediul la Basel.

Fundaţii a fost înfiinţată în 1963 de Otto Frank, tatăl adolescentei.

Într-un comunicat, reprezentanţii Muzeului Anne Frank au spus că este „regretabil" faptul că arhivele nu vor rămâne la Amsterdam.

Amenajat în casa din Amsterdam în care s-au ascuns Anne Frank şi familia sa, muzeul nu contestă proprietatea documentelor, spunând că acestea au fost împrumutate pe termen lung.

Jurnalul Annei Frank, care aparţine statului olandez şi a fost împrumutat de manieră permanentă muzeului, nu făcea parte din aceste arhive.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Anne Frank, familia ei şi alţi evrei s-au ascuns de nazişti, timp de doi ani, într-o anexă secretă a unei case devenită în zilele noastre cel mai popular muzeu din Amsterdam.

Bolnavă de tifos, Anne Frank a murit în 1945, la vârsta de 15 ani, în lagărul de concentrare de la Bergen-Belsen, în nordul Germaniei. Sora ei Margot a murit în acelaşi lagăr în martie 1945, cu doar câteva săptămâni înainte de eliberarea lagărului de armata britanică, iar mama lor, Edith, a murit în lagărul de la Auschwitz.

A supravieţuit doar Otto Frank, tatăl Annei. Un an