Fondul Monetar Internaţional (FMI) s-a arătat încă o dată tolerant cu România şi a avizat încheierea „cu succes“ şi a celui de-al doilea acord stand-by consecutiv după o prelungire de trei luni cauzată de ratarea unor ţinte şi de întârzierea reformelor, acceptând şi de această dată trei derogări, una dintre acestea vizând desigur arieratele.
Analiştii susţin în continuare că România mai are nevoie de un acord cu Fondul nu pentru bani, ci ca o „garanţie“ pentru investitori că vor fi aplicate reformele structurale necesare şi, în special, pentru impulsionarea restructurării şi privatizării companiilor de stat.
Deşi privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, reformele structurale sunt întârziate, iar redresarea economiei este lentă, Consiliul Director al FMI a avizat miercuri ultimele două evaluări ale acordului cu România şi a aprobat ultima scrisoare de intenţie transmisă de autorităţile române.
Activele externe nete, deficitul bugetului consolidat pe cash şi arieratele buge-tului de stat sunt cele trei ţinte pentru care FMI a acceptat derogări.
FMI aminteşte că economia s-a stabilizat, dar nu este mulţumit de ritmul lent cu care creşte PIB-ul, recunoscând astfel că obiectivul acordului de tip preventiv, încheiat de România cu Fondul în primăvara anului 2011, privind readucerea economiei pe o traiectorie de creştere solidă a fost ratat. Anul trecut economia a înregistrat o creştere de 0,7%, iar pentru 2013 prognozele indică un avans de 2%. Dar pentru o ţară ca România, creşterea economică ar trebui să fie de 3-4%, după cum spunea la începutul acestui an Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI pentru România.
Acordul preventiv cu FMI şi Comisia Europeană urma să se concentreze, pe lângă stimularea economiei, pe adâncirea reformelor structurale, atragerea un
