Coabitarea Ponta-Băsescu merge de minune, criza economică e în floare (încă 3 mii de bugetari vor fi daţi afară), toate se scumpesc, USL-ul încearcă să guverneze, dar o face şchiopătând, în timp ce guvernatorul Băsescu are Puterea, aproape toată puterea, susţinut de Curtea Constituţională, ANI, DNA, Laura Codruţa Kovesi, Augustin Zegrean, Iulia Moţoc, Cristi Vasilică Dănileţ, Oana Schmidt Hăineală şi mama lui Hăineală.

Peste toate dezastrele româneşti din ţară iată a picat acum şi catastrofa rutieră din Muntenegru – un eveniment care ne demonstrează încă o dată că popoarele din fosta Iugoslavie sunt mai unite şi mai hotărâte. A fost o lecţie de dăruire şi devotament, la care autorităţile române au fost simpli spectatori. Autorităţile noastre au părut prinse pe picior greşit, defazate, cu excepţia notabilă a secretarului de stat Raed Arafat de la Ministerul Sănătăţii, a câtorva doctori şi oficiali români care şi-au făcut treaba bine, fără bâlbâieli şi fără multe intervenţii televizate. (Cineva spunea că doctorul Raed Arafat ar putea candida liniştit la preşedinţia României: s-a dovedit încă o dată o persoană calificată, dedicată meseriei sale, modestă şi – chiar dacă sună nefericit pentru unii cititori – un foarte bun român).

Pentru toate gesturile de muntenegreni, pentru efortul făcut, mica ţărişoară din Balcani merită toată recunoştiinţa românilor. Sper că se vor găsi minţi la Bucureşti să propună recompensarea simbolică a salvatorilor muntenegreni (alpinişti, docturi ş.a.m.d.).

Încă o dată repet, România trebuie să răspundă cu aceeaşi monedă statului Muntenegru în toate demersurile internaţionale viitoare. Dacă Muntenegru va dori să adere la Uniunea Europeană, România ar trebui să-şi asume un rol de susţinător nemijlocit, dedicat şi onest… aşa cum au fost şi salvatorii din canionul Moraca. A fost o lecţie de umanitate, de dăruire, pe care români