Un colocviu destinat acestei comunități etnice a readus în atenția publică elemente despre istoria evreilor în aceste locuri

Comunitatea evreiască din Reșița este una puțin numeroasă, dar activă din punct de vedere social și cultural. Din această cauză, sinagoga din municipiu – o clădire de patrimoniu, a cărei construcție a durat 27 de ani, inaugurată fiind în 1907 – nu mai poate adăposti decât vara servicii religioase.

Și asta pentru că încălzirea, ultramodernă la acea dată, se face electric, prin intermediul unor elemente metalice din pardoseală, iar energia electrică este mult prea scumpă pentru comunitatea mică evreiască. De aceea, potrivit lui Ivan Schnabel, președintele Comunității Evreilor din Reșița, adunările religioase se țin într-o casă de rugăciuni mai mică. Un interesant colocviu, însă, desfășurat joi, la Reșița, în sinagoga Comunității Evreiești, a renăscut interesul public pentru istoria evreilor din aceste locuri, mai ales că, prin intermediul Serviciului Caraș-Severin al Arhivelor Naționale și al Muzeului Banatului Montan din Reșița, a fost posibiliă și amenajarea unei expoziții de documente și de obiecte istorice ale comunității evreiești. La buna reușită a colocviului au contribuit, desigur, Comunitatea Evreilor din Reșița, dar și Centrul de Studii Iudaice de la Universitatea Vasile Goldiș din Arad. După cuvintele de salut, rostite de primarul Reșiței, Mihai Stepanescu, și de Ivan Schnabel, au susținut comunicări criticul literar Ada D. Cruceanu, dr. Liviu Rotman, directorul Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, conf. univ. dr. Carmen Albert, de la Muzeul Banatului Montan, conf. univ. dr. Speranța Milancovici, de la Universitatea Vasile Goldiș, dr. Dumitru Țeicu, directorul Muzeului Banatului Montan din Reșița și Ovidiu Roșu, șeful Serviciului Județean al Arhivelor Naționale. “La Reșița mai sunt aproximativ