Tribunalul Bucureşti a confirmat ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica, marcând astfel primul succes al Guvernului privind restructurarea unei societăţi din patrimoniu

Ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica a salvat, practic, acordul cu FMI. „Cheia succesului” a fost un amplu proces de restructurare, care a implicat anularea contractelor oneroase, reduceri de personal şi închiderea unei părţi din unităţile neviabile.

Când a intrat în insolvenţă, în 2012, Hidroelectrica avea datorii şi pierderi de ordinul zecilor de milioane de lei.

Rezultate pozitive

În cele 371 de zile de insolvenţă, cifra de afaceri a crescut cu 22%, până la 1,27 miliarde de lei. În primele cinci luni din 2013 compania a înregistrat un profit brut de 399 de milioane de lei, faţă de o pierdere de 190 de milioane de lei, cât avea anul trecut, în acelaşi interval. Datoriile către bugetul de stat şi furnizori s-au redus.

De asemenea, prin decizia magistraţilor, au fost respinse toate cele 75 de contestaţii depuse de „băieţii deştepţi din energie”, cărora li s-au întrerupt contractele prin care primeau energie la preţuri preferenţiale.

Ce urmează

România s-a angajat în faţa FMI să listeze 10% din acţiunile Hidroelectrica, în această toamnă. Numai că preţul pe care l-ar fi obţinut statul ar fi fost sub valoarea reală, dată fiind situaţia financiară dezastruoasă în care se afla compania, înainte de insolvenţă.

Cel mai probabil, operaţiunea va avea loc anul viitor, pentru ca rezultatele companiei să se îmbunătăţească semnificativ, după cum apreciază administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza. El a prognozat un profit record pentru 2013, de cel puţin 600 de milioane de lei.

Valuri de concedieri

În timpul insolvenţei, personalul s-a redus cu peste 16%, de la 5.239 la 4.866, cea mai semnificativă reducere de personal fiind înregistrată în c