Inegalabilul Gheţar de la Scărişoara oferă teme deosebite de cercetare. Între Facultatea de Biologie şi Geologie şi Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii Babeş Bolyai a început o colaborare care vizează studiul concentraţiilor de Radon în câteva peşteri din România.

Asociaţia Speologică Sfinx din Gârda de Sus a oferit sprijin tehnic pentru acces în Rezervaţia Mare a peşterii Gheţarul de la Scărişoara. „Radonul este un element radioactiv care se formează prin dezintegrarea radioactivă a elementelor din seria Uraniului, elemente care se găsesc din belşug în rocile vulcanice în primul rând, roci care apar în zonele cu peşteri, în jurul peşterilor, la adâncime, iar pe reţeaua de fisuri, radonul care este un gaz incolor, inodor, se ridica şi în spaţiile închise se acumulează. Ca urmare, pentru speologi care intră şi ies nu este un mare pericol, însa acolo unde avem de a face cu peşteri turistice, unde personalul administrativ, ghizii şi alţii care intră şi petrec mai multe ore în interiorul peşterii, prezenţa radonului într-o concentraţie ridicată poate să aibă un efect nociv, şi rezultatul cel mai nociv ar reprezenta dezvoltarea în timp a cancerului la plămâni”, a spus prof. dr. Bogdan Petroniu Onac, de la Facultatea de Biologie şi Geologie a Universităţii Babeş Bolyai Cluj-Napoca.

Cele şapte peşteri studiate sunt în partea central-vestică a României, în Munţii Rodnei, Munţii Pădurea Craiului Foto Cercetare în Gheţarul de la Scărişoara

şi Munţii Bihor. ”Am selectat peşteri turistice, peşteri neturistice, am selectat peşteri orizontale cu ventilaţie bidirecţională sau unidirecţională, peşteri descendente precum Izvorul Tăuşoarelor, Gheţarul Scărişoara, acolo unde de la suprafaţă trebuie să cobori o sută, două sute, sau trei sute de metri, şi unde te apropii de sursa prin care radonul ajunge în peşteră. În fiecare din acest