În mod eronat responsabilitatea acceptării Raptului Basarabiei de pe 28 iunie 1940 a fost aruncată asupra întregului Popor Român. Este oare corect ca o greşeală individuală să fie transferată la nivel colectiv din moment ce pe rege nu îl alegi? Un alt steriotip existent în România atât de Vest cât şi de Est, este acela de a critica pe înaintaşii noştri pentru cedarea Basarabiei, pe data de 28 iunie 1940, fără a se trage un singur glonte. În primul rând Basarabia nu a fost cedată ci a fost luată de către Rusia iar România a acceptat o soluţie temporară astfel încât să poată intră într-un conflict cu şanse reale de reuşită. Că am putea reproşa clasei politice şi Regelui Carol al II-lea eşecul perioadei interbelice, eşec care a dus la destrămarea României în 1940, asta DA. Să reproşăm Românilor pierderea Basarabiei, acest lucru categoric NU tot aşa cum nu putem pune asasinarea mişelească a lui Ceauşescu pe umerii românilor când de fapt o minoritate cu comandă din Est a executat un ordin. Acestea sunt elemente de diversiune prin care o crime individuale au fost transferate la nivel general devenind astfel elemente de propagandă utilizate de către Uniunea Sovietică împotriva celor care mai vedeau în România o opţiune şi după anexarea de după conflict. Tristeţea poporului român a fost foarte mare iar protestul său faţă de decizia politică s-a reflectat în stradă şi a determinat abdicarea regelui imediat după aceste decizii şi venirea la putere a lui Ion Antonescu. Nu, nu poporul român acceptat Raptul Basarabiei. Să nu uităm de faptul că un an mai târziu România a intrat în conflict tocmai pentru Basarabia şi ar fi o lipsă de respect faţă de cele câteva sute de mii de soldaţi eroi care şi-au dat viaţa pe frontul de Est tocmai pentru a şterge greşeala politică făcută în anul precedent, să acuzăm poporul român pentru cedarea Basarabiei. Contează atât de mult decizia unui r