Ediţia cu numărul 50 a Turului ciclist al României, al 6-lea Tur naţional din istoria sportului cu pedale, ia startul mîine, 30 iunie, din oraşul bihorean Marghita, cu un prolog-contratimp pe echipe pe 15 km, urmând să se încheie pe 6 iulie, la Bucureşti, în faţa Palatului Parlamentului, după 6 etape şi un prolog, care însumează 1.304,5 km, prin 13 judeţe, cu capete de etapă-sosiri la Baia Mare, Miercurea Ciuc, Botoşani, Vaslui, Galaţi, Bucureşti, precum şi 3 transbordări. De remarcat că în etapa a 2-a, cea de luni, caravana va traversa județul Satu Mare pe traseul Marghita-Carei-Satu Mare-Baia Mare.

Urmaş direct al Circuitului Munteniei, cursă pe etape organizată în 1910 (la 7 ani după startul Turului Franţei şi la doar 1 an de la cel al Giro), Turul ciclist al României, organizat în epocă de Federaţia română de ciclism, în colaborare cu ziarul Sportul liber, a avut prima ediţie în urmă cu 79 de ani, în august 1934, 1.026 km, încheiată cu victoria bulgarului Marin Nicolov. Cele 49 de ediţii disputate până acum au fost dominate, firesc, de cicliştii români, care au câştigat de 26 de ori. În clasamentul pe ţări urmează Bulgaria – 5 succese finale, Republica Moldova, Germania, Ucraina – câte 3, Turcia – 2, Polonia, Franţa, Iugoslavia, Olanda, Ungaria, Rusia şi Croaţia – câte 1.

În total, în cele 49 de Mici Bucle au fost străbătuţi 70.385 km, cu un total de 464 etape, timpul total de stat în şa al învingătorilor fiind de 1.926 de ore, 35 minute şi 26 secunde. Cel mai lung traseu a fost de 2.242 km, în 1936, iar cel mai scurt, doar 430 km, în 1991. Cea mai lungă etapă s-a înregistrat în 1961, între Brăila şi Bucureşti, 235 km în ediţia a 14, iar cea mai scurtă, 5,8 km, un circuit în Bucureşti, în ediţia a 17-a, din 1968.

Evident, din cele peste 70 de oraşe care au găzduit caravana, fiind capete de etapă, cele mai multe prezenţe le are Bucureştiul, care