De două săptămâni, România şi Bulgaria sunt oficial legate de încă un pod, amplasat, hăt, tocmai în colţul din stânga-jos al ţării noastre, dacă se poate spune aşa. Noua legătură uneşte două dintre cele mai sărace regiuni din toată Uniunea Europeană, Severozapaden (nr. 1 anul trecut) şi Sud-Vest Oltenia (nr. 6, într-un clasament al sărăciei publicat de biroul european de statistică Eurostat).

În fapt, inaugurarea acestui pod reprezintă o deschidere către Uniunea Europeană, dar nu pentru România, ci pentru Bulgaria. De altfel, ţara noastră a alocat mai puţin de o cincime din costul total al construcţiei (275 milioane de euro), grosul venind de la bulgari şi de la Uniunea Europeană. Întrebarea care se pune este cât de necesar era acest pod? Autorităţile de la Bucureşti visează deja că traficul va ajunge la 100.000 de autovehicule în primul an, adică 11 maşini în medie pe oră.

Şi totuşi, podului i se pregăteşte de ceva timp o rută alternativă, din păcate nu prin România. Serbia, ţară care aspiră la admiterea în UE, are mai mulţi kilometri de autostradă decât România, iar una dintre rute uneşte capitala Belgrad de oraşul Niş, aflat la aproximativ 70 km de graniţa cu Bulgaria, chiar în dreptul Sofiei. Aceşti 70 de km încă nu sunt construiţi, dar în mod sigur nu vor fi chemaţi cei de la Bechtel să-i facă. În nordul ţării, autostrada (în construcţie acum) se bifurcă aproape de graniţa cu Ungaria, spre Szeged (al doilea oraş unguresc ca mărime, situat la 100 km de Timişoara) şi spre Budapesta. Atunci când Serbia va face parte din UE, această rută va deveni preferata şoferilor de cursă lungă pentru simplul motiv că ea nu traversează munţi. Se pare că premierul român a mirosit şi el acest potenţial eşec, anunţând construirea a încă unui pod, cel mai probabil în zona Turnu Măgurele - Nicopole. Chiar dacă prin judeţul lui Liviu Dragnea nu trece niciun